Country Project Manager
Au trecut cativa ani buni, insa imi amintesc si acum de prima sedinta a Consiliului de Administratie la care am fost invitat, la nici 2 saptamani de la preluarea pozitiei de Director General.
In sedinta, dupa mai multe ore impreuna cu membrii consiliului am agreat criteriile si indicatorii de performanta pe care trebuia sa ii am in vedere la intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe care urma sa-l prezint, la urmatoarea sedinta a consiliului.
La cateva minute dupa incheierea sedintei, am ramas singur cu gandurile si framantarile mele, legate de viitor, un viitor care urma sa se invarta exclusiv in jurul cifrei de afaceri, ebit/ca, a cash flow-ului disponibil, a datoriilor nete/ebitda, a valorii dividentelor anuale care trebuiau platite actionariilor si multe alte asemenea.
Incercam sa-mi imaginez daca vreunul din indicatorii mentionati poate fi favorizat in fata celorlalti astfel incat sa stiu unde sa pun focusul sau poate, ca ar trebui sa-i urmaresc pe toti la fel, astfel incat sa nu pierd controlul asupra companiei.
Rezemat inca de spatarul scaunului, dupa cateva ore aveam conturat un scop si anume ca va trebui sa facem bani prin cresterea profitului net, amortizand in acelasi timp investitia si crescand fluxul de numerar. Eram bucuros ca gasisem un scop si imi propusesem sa discut a doua zi cu directorul financiar despre cresterea simultana a celor trei indicatori si despre modalitatiile de realizare.
Insa, partea cea mai neplacuta era aceea ca, directorul financiar, pe care in mod normal l-as fi delegat pentru colectarea si corelarea cifrelor in buget isi daduse demisia in urma cu ceva timp, urmand sa paraseasca compania in cateva zile.
Conform deciziei consiliului, desi lipsit de experienta in domeniul financiar, trebuia sa-i preiau responsabilitatiile, pentru o perioada limitata, e adevarat in compensatie primind recomandarea pentru angajarea unui consultant financiar extern.
Norocul mi-a suras la cateva zile dupa plecarea directorului financiar, prin faptul ca am cunoscut o persoana de calibru cu experienta de multi ani, acumulata in activitati financiare specifice companiilor de productie din sectorul industriei auto franceze.
Am agreeat sa colaboram pentru o perioada de 3 luni, ne-am setat obiectivele, am convenit sa ne intalnim cate 3 zile consecutive la fiecare doua saptamani, consultantul fiind francez intalnirile urmand sa aiba loc alternativ, in fabrica si la sediul acestuia din Paris.
La prima intalnire cu consultantul, la propunerea lui am ales calea pentru constructia bugetului si anume sa nu ne bazam pe istoricul cifrelor din anul/anii precedenti ci sa estimam fiecare element cuprins in contul de profit si pierdere si anume: veniturile si cheltuielile din exploatare, rezultatul activitatii din exploatare, veniturile si cheltuielile financiare, rezultatul financiar, veniturile si cheltuielile exceptionale, si nu in ultimul rand rezultatul net al exercitiului.
Ma intrebam adesea cum sa construiesc o relatie intre indicatori si operatiunile zilnice, astfel incat fabrica sa performeze si sa stim daca ne apropiem sau ne indepartam de scopul propus.
Scopul? Era acelasi pe care si-l propun toti managerii. Adevarata revelatie a fost cand am constatat ca imi lipseste visiunea! Ma cufundasem in cifre si nu aveam o viziune. Daca nu ai o viziune, despre ceea ce vrei sa devi, un loc in care vrei sa ajungi intr-o anumita perioada, ce relevanta pot avea obiectivele? Obiective, catre ce?
Nu aveam nici eu si din pacate n-o cunosteam nici pe cea a actionarilor. Mi-am propus asadar sa solicit cat mai curand o intalnire cu Presedintele Consiliului de Administratie pentru a afla care este viziunea lui in ceea ce priveste fabrica.
Era important sa stiu unde vrem sa ajungem, sa nu fim in bataia vantului, la voia intamplarii fara ca vreodata sa pot avea satisfactia ca am performat cu adevarat si ca am navigat spre destinatie avand carma in mainile mele.
La intalnire, Presedintele mi-a prezentat viziunea lui, am discutat despre obiective, le-am reformulat, am inceput sa inteleg ce mi se intampla si am devenit constient de sarcinile si responsabilitatiile pozitiei de Director General al fabricii.
Urmatoarea perioada a fost asadar extrem de incarcata insa dupa cateva saptamani mintea mea a inceput sa se lumineze si mai mult, vedeam permanent obiectivele, le urmaream impreuna cu echipa de management iar viziunea Presedintelui, devenise farul spre care luasem decizia sa ne indreptam.
Revenind la buget, acesta a nu a mai fost un scop in sine ci a devenit un instrument util care dupa constructia lui, ma ajutat sa nu scap din vedere obiectivele, sa le urmaresc, sa analizez variatiile, abaterile, sa iau masuri corective in timp util si sa-mi fundamentez deciziile pe baza cifrelor.
Vezi articolul urmator: Sa tin fabrica activa, sa am comenzi si angajatii sa aiba de lucru, poate fi un obiectiv?
Vezi articolul precedent: Cand forecast-ul, planul si necesarul devin inamicii cash flow-ului?
Cauta in InfoStock: Materii prime, Consumabile, Semifabricate si Produse finite
Country Project Manager
Dupa ce am injectat 1.000.000 de lei in Operational din credit accesat de la banca, am inteles ca aceasta suma nu-mi va ajunge mai mult de 2-3 luni, dupa care cu siguranta urma sa asist la revenirea presiunilor pe cash-flow.
Asadar, am inceput sa ma gandesc din ce in ce mai mult la faptul ca stocurile fara miscare reprezinta un real pericol pentru activitatea companiei.
Cauzele fiind, pe de-o parte forecast-ul de vanzari care nu avea o acuratete deosebita cu impact in planul de productie si necesarul de achizitii si pe de alta parte, achizitia unor cantitati mai mari de materii prime pentru obtinerea unor discount-uri suplimentare de la furnizori si eventual pentru optimizarea costurilor de transport.
Curiozitatea m-a impins sa fac o analiza a costurilor lunare asociate stocarii produselor fara miscare in urma careia am constatat ca acestea inmultite cu numarul de luni de cand ele zaceau prin depozite si impartite la numarul de bucati pe fiecare produs in parte, la majoritatea costul asociat era peste costul de achizitie sau de productie, dupa caz.
Asadar pe langa costul de achizitie s-au de productie, cheltuiam bani pe plata dobanzilor aferente creditului cu care am platit acest stoc, pe chiria spatiului, pe costurile cu personalul, la care inevitabil adaugam lipsurile, degradarea, scoaterea din gestiune, cheltuielile eligibile si neeligibile dpv fiscal, etc. O multime!
Inarmat cu aceasta analiza am planificat o intalnire cu echipa de management; am trimis-o fiecarui manager de departament, i-am lasat cateva zile pentru a-si formula un punct de vedere si a cauta solutii, dupa care ne-am intalnit.
A iesit o „varza a la Cluj”, toti managerii fiind plini de bune intentii. Achizitiile s-au gandit la faptul ca vor scadea costurile daca cumpara mai mult si mai ieftin, Productia sa faca mai multe semifabricate in cazul in care va aparea un push in piata nu va fi prinsa in offside, Vanzarile pentru a fi si ei in ton cu ceilalti, au ajustat forecast-ul sa bata cu obiectivele bugetate, etc.
Cat despre solutii, zero sau fara relevanta si anume:
Geniale, toate!
A fost momentul in care a incoltit in mintea mea oportunitatea unei piete online B2B eMarketplace in care producatorii industriali sa-si poata vinde stocurile fara miscare de materii prime, consumabile si accesorii sau semifabricate si produse finite de tipul capetelor de serie sau lot.
Au trecut de atunci mai multi ani, insa la inceputul acestui an, am pornit la drum prin dezvoltarea platformei online www.CashStock.ro, pe care doresc cu adevarat sa o transform intr-un instrument facil pentru delocarea cash-ului, imobilizat in stocuri fara miscare.
Vezi articolul urmator: Ce activitati sunt mai importante intr-o companie de productie?
Vezi articolul precedent: De ce cred ca au nevoie producatorii industriali de CashStock.ro?
Cauta in InfoStock: Materii prime, Consumabile, Semifabricate si Produse finite