Milița Petrașcu și „linia” brâncușiană, mit sau influență vizibilă. Află răspunsul în Casa Tătărescu

Conexiunea dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu este un exemplu edificator despre cum arta, activismul cultural și spațiul locuit se pot intersecta pentru a construi o moștenire durabilă. Această relație nu doar că relevă mecanismele subtile prin care un artist de talia lui Brâncuși a fost adus „acasă” printr-un efort colectiv, ci și cum patrimoniul cultural poate fi trăit și transmis prin intermediul unor spații precum Casa Tătărescu, care poartă în sine ecouri ale unei epoci și ale unor oameni care au făcut posibilă întâlnirea dintre geniu și comunitate.

Milița Petrașcu și „linia” brâncușiană în contextul lui Constantin Brâncuși

Traiectoria lui Constantin Brâncuși intersectează în mod semnificativ acțiunile civice și culturale ale Arethiei Tătărescu, dar și parcursul artistic al lui Milița Petrașcu, ucenica sculptorului. Această poveste se desfășoară pe mai multe planuri: implicarea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene în realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu, recomandarea lui Milița Petrașcu pentru proiectul lui Brâncuși și prezența lucrărilor sale în Casa Tătărescu din București, loc care devine astfel un punct de legătură palpabil al acestei filiații artistice și culturale.

Arethia Tătărescu și infrastructura culturală a memoriei

Arethia Tătărescu, soția premierului interbelic Gheorghe Tătărescu, a fost o figură centrală în mobilizarea comunității gorjene pentru realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu. În calitate de președinte al Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, ea a înțeles puterea unei culturi publice articulate prin proiecte concrete, care să asigure continuitate și sens memoriei sociale. Prin organizare, strângeri de fonduri și implicare administrativă, Arethia a transformat o idee de comemorare într-un proiect integrat urbanistic și spiritual.

Drumul către Constantin Brâncuși: o recomandare esențială

Inițiativa de a-l implica pe Brâncuși în realizarea monumentului dedicat eroilor din Primul Război Mondial a trecut, înainte de toate, prin Milița Petrașcu, ucenica sculptorului. Aceasta a jucat rolul de punte umană și artistică, recomandând un nume care nu doar că avea capacitatea de a realiza o operă monumentală, ci și o înțelegere profundă a esenței formelor. Astfel, relația dintre Brâncuși, Arethia și Milița relevă o rețea de colaborare în care arta și activismul cultural se susțin reciproc.

Ansamblul de la Târgu Jiu: Calea Eroilor ca proiect cultural și urbanistic

Ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu este mai mult decât o simplă colecție de sculpturi; este o axă urbană și un traseu simbolic care leagă orașul prin memorie și formă. Traseul Căii Eroilor, susținut de fonduri guvernamentale și de implicarea Ligii Femeilor Gorjene, cuprinde:

• Poarta Sărutului, marcând intrarea în spațiul comemorativ;
• Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor, care propun un ritm al reflecției;
• Coloana Infinitului, înălțată ca un simbol al recunoștinței fără sfârșit.

Acest ansamblu este o expresie a unui proiect de memorie colectivă care îmbină arta cu spațiul public și ritualul social.

Milița Petrașcu: puntea între maestru și comunitate

Ucenica lui Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu, a fost o prezență esențială în realizarea proiectelor de memorie culturală din România interbelică. Implicată în monumente precum mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, ea a fost recomandată pentru proiectul de la Târgu Jiu, asigurând astfel continuitatea și legătura dintre viziunea brâncușiană și inițiativele civice conduse de Arethia Tătărescu. În acest sens, Milița Petrașcu reprezintă un fir narativ de continuitate și o punte între creația artistică și contextul social.

Casa Tătărescu: un spațiu al memoriei vii și al filiației artistice

La București, Casa Tătărescu de pe Strada Polonă nr. 19 găzduiește două lucrări sculptate de Milița Petrașcu, o bancă și un șemineu, care relevă, în mod tăcut, prezența și influența lui Constantin Brâncuși. Acest spațiu devine astfel un punct de legătură culturală și istorică între Brâncuși, ucenica sa și Arethia Tătărescu, reflectând o filiație artistică ce transcende timpul și spațiul monumental. Casa Tătărescu oferă o experiență intimă a limbajului sculptural brâncușian, într-un cadru domestic și personalizat.

Receptarea și moștenirea ansamblului în secolul XX

Ansamblul de la Târgu Jiu a traversat diverse faze de percepție în România postbelică, de la contestarea sa în cadrul realismului socialist, considerat formalism burghez, la redescoperirea și consolidarea ca simbol național în anii 1960. De asemenea, Coloana Infinitului a fost amenințată de demolări, manifestând tensiunea dintre un simbol cultural și schimbările politice. Această istorie reflectă complexitatea receptării patrimoniului cultural și necesitatea unui acord social și instituțional pentru protejarea lui.

Expoziția recentă: revitalizarea dialogului cu Brâncuși

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, desfășurată la Muzeul Național de Artă Timișoara între 2023 și 2024, a readus în prim-plan opera sculptorului și a demonstrat impactul său cultural major. Cu peste 130.000 de vizitatori și o colecție impresionantă de opere, evenimentul a reafirmat importanța unei prezentări riguroase și ample pentru a aduce publicul aproape de universul brâncușian. Această reîntâlnire reflectă vitalitatea și actualitatea moștenirii lăsate de Constantin Brâncuși.